Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule președinte Gheorghe Florea, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii JURIDICE.ro. La mulţi ani şi să fim norocoşi! Spuneați recent, într-un material publicat pe ESSENȚIALS, că niciodată profesia de avocat nu a avut liniște… Care au fost neliniștile anului 2018?
Gheorghe Florea: Mulțumesc și eu redacției JURIDICE.ro pentru invitație. În noul an vă doresc inspirație și energie pentru a ghida în continuare cititorii, așa cum ați făcut și până acum, cu obiectivitate și temeinicie, prin hățișul din ce în ce mai stufos al legislației și al procedurilor judiciare.
Dacă mă întrebați ce ”neliniști” au bântuit anul 2018, eu cred că ”neliniști” e un termen mult prea diafan pentru ultimul an, întrucât justiția a trecut prin atacuri și crize fără precedent, fiindu-i subminate constant credibilitatea și autoritatea.
A devenit fățișă o luptă continuă, pe viață și pe moarte, în plan politic, pentru a controla justiția, inclusiv avocatura, ca partener indispensabil al acesteia. Din păcate, principalele victime ale acestei lupte sunt cetățenii și drepturile lor fundamentale la un proces echitabil și la apărare. Pentru că nu putem vorbi de eficacitatea acestor drepturi în condițiile în care au existat protocoale secrete și plicuri galbene ce conțineau probe inaccesibile acestuia.
După cum știți, s-a încercat chiar și acreditarea ideii că UNBR ar avea ”protocoale”, mizându-se pe sensul negativ ce a fost dat acestei noțiuni. Am publicat toate ”protocoalele” pe care UNBR le-a încheiat cu Consiliul Național al Magistraturii, Ministerul Public, Ministerul Justiției etc., al căror conținut era departe de orice sens peiorativ dat acestui termen.
Afirm încă o dată că UNBR nu a avut niciodată protocoale cu serviciile secrete!
Lupta politică a degenerat într-un război informațional între instituțiile statului, întreținut de știri false, ceea ce nu poate avea alt efect decât disoluția autorității.
Dacă facem o analiză a celor mai controversate propuneri legislative, observăm că acestea au vizat independența justiției, independența avocaților și independența parchetelor și/sau a procurorilor (o confuzie mai mult sau mai puțin premeditată).
Majoritatea confruntărilor politice s-au axat pe aspecte ce ar putea include instrumente de control asupra justiției, în funcție de cine le inițiază sau cine le combate, după caz: propunerile pentru întărirea apărării, numirea magistraților de rang înalt, răspunderea judecătorilor, rolul ministrului justiției, pensionarea judecătorilor și altele.
Din păcate, aceste dispute politice au avut ca efecte blocaje legislative și judiciare și, în cele din urmă, compromiterea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Acestea s-au văzut cel mai bine la sfârșitul anului când, ca efect al Deciziei Curții Constituționale cu privire la ilegalitatea constituirii completurilor de judecată în ultimii patru ani, au fost bulversate o serie de procese aflate în atenția publică. S-a ajuns la un blocaj judiciar pentru că s-au acumulat prea multe decizii ale Curții Constituționale care prevăd reabilitarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil, în diverse situații.
S-a ajuns și la blocaje legislative, cauzate tot de ambiții politice, întrucât majoritatea reglementărilor importante se învârt într-un cerc vicios, între Parlament, Guvern, Curtea Constituțională și Președinție, cu consecința neimplementării la timp a directivelor europene și a deciziilor Curții Constituționale.
Anul trecut au fost patru cereri de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice. Nu sunt multe, comparativ cu alți ani. Însă deciziile Curții Constituționale cu privire la acestea nu-și pot produce efectele în mod eficient, deoarece presiunile politice sunt tot mai mari și autoritatea judecătorească este denigrată constant.
Alina Matei: În 2019, neliniștile vor fi mai adânci?
Gheorghe Florea: E posibil ca în acest an neliniștile să fie mai adânci. România deține președinția Consiliului UE, ceea ce o va solicita și expune foarte mult pe plan european și internațional. În plus, 2019 este și un an electoral.
Așteptăm, la data de 16 ianuarie, conform ultimei amânări, o decizie a Curții Constituționale în legătură cu obiecțiile de neconstituționalitate ale dispoziţiilor Legii privind declasificarea unor documente, care prevede, printre altele, că persoanele care se consideră vătămate într-un drept sau un interes legitim de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanței cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, constatarea încălcării unor drepturi sau libertăți fundamentale și repararea prejudiciului.
De asemenea, așteptam, tot la data de 16 ianuarie, dacă nu se va amâna, o decizie a Curții Constituționale cu privire la cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii.
Alina Matei: Uitându-mă pe programul de activități al organelor conducere avocat pentru acest an, am remarcat organizarea a două sesiuni de examene pentru primirea în profesia de avocat: una în februarie, alta în august. Cârcotașii ar putea spune: de ce două examene, în loc de unul și bun? Tinerii aspiranți la statutul de avocat sunt deja cu burta pe carte în așteptarea examenului. Cum s-a fundamentat această decizie?
Gheorghe Florea: La toate ședințele de Consiliu UNBR din ultima vreme, s-a pus problema cum putem face ca să primim mai mulți avocați stagiari competenți. Aceasta a devenit o chestiune stringentă, deoarece de ei depinde viitorul profesiei. Cifrele sunt destul de îngrijorătoare, întrucât numărul stagiarilor a scăzut de la 3.180 în 2007, la 1.240 în 2017, ceea ce se va reflecta în evoluția profesiei. Avem nevoie de tineri pregătiți care să ajute profesia să evolueze. Ei sunt cei care pot veni cu soluții noi pentru vremurile noi.
Alina Matei: Aș dori să nu trecem cu vederea peste intervenția UNBR și a Baroului București în ceea ce privește stabilirea noii reguli privind folosirea de avocați a telefoanelor mobile/tabletelor în unele parchete mari, aspect foarte stresant pentru avocații penaliști. A părut că a fost folosit fierăstrăul, ca să nu zic răzătoarea, în sensul concentrării atenției asupra principiului proporționalității, pentru că dacă nu se intervenea inter-profesional și astăzi mai aflam de aceste practici care nu aveau bază legală. S-a pus în practică normalitatea la parchete?
Gheorghe Florea: Aceasta a fost una dintre practicile abuzive, sesizată de mai mulți avocați și de barouri, astfel încât la Congresul Avocaților din 21 aprilie 2018 a fost adoptată o rezoluție care prevedea, la punctul 6: ”Respectarea statutului avocatului de către organele de urmărire penală prin eliminarea dispozițiilor legale sau a cutumelor de la nivelul organelor de urmărire penală care impun în acest moment ca avocatul să își lase dispozitivele electronice (telefoane, tablete, laptop-uri, memory stick-uri etc.) în custodie la intrarea în instituție”. La nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un act de punere în aplicare a acestei rezoluții a fost inițiat după intervenția unor barouri și avocați la Senatul României. Intervenția Președintelui UNBR și a decanului Baroului București reflectă soluționarea instituțională a problemei, prin raporturi între profesii juridice, la nivel national. Nu am încă informația dacă s-au pus în practică măsurile prevăzute în comunicatul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul tuturor parchetelor, însă, după data de 14 decembrie 2018, când au avut loc aceste discuții, nu am mai primit plângeri în acest sens. În orice caz, măsura este de imediată aplicare, cu atât mai mult cu cât dispozitivele electronice mobile deținute de avocați conțin secrete profesionale.
Cred că principiul egalității de arme între acuzare și apărare este foarte important, inclusiv la nivelul aparențelor, pentru că, dacă justițiabilul vede că procurorul sau polițistul poartă telefon, iar avocatul este deposedat de bunurile sale ca un prezumtiv infractor, nu știu câtă încredere mai poate avea un om că avocatul său îl poate ajuta să-și facă dreptate. Respectarea cu strictețe a drepturilor fundamentale în cursul procesului reprezintă unica posibilitate de recâștigare a încrederii cetățeanului în justiție. Sunt sigur că numai de aici poate veni respectul cetățeanului pentru magistrat și pentru justiție.
Alina Matei: Problema plății la timp a onorariilor avocaților din oficiu seamănă cu autostrăzile noastre: se peticește, se cârpește și cam atât. A fost nevoie de Apelul Consiliului UNBR din 7-8 decembrie 2018 pentru a aduce în atenție realitatea acestui adevăr. Două instituții de prestigiu sunt implicate în plata acestor sume de bani – Ministerul Justiției și Ministerul Public – și constatând ritmicitate și tipicitate în… plata cu întârziere, cum ar spune colegii procurori, nu cred că este o problemă contabilă. Ați primit vreun răspuns, măcar informal?
Gheorghe Florea: Acest apel nu e singurul demers al UNBR către Ministerul Justiției în legătură cu plata onorariilor pentru asistența judiciară din oficiu. Nu există ședință a organelor de conducere ale UNBR în care să nu se discute chestiunea onorariilor, fie că sunt prea mici, fie că sunt plătite cu întârziere, fie că nu țin pasul cu reglementările și trebuie modificat protocolul în sensul extinderii obiectului acestuia la noi acte și proceduri. De fiecare dată se iau anumite măsuri, se poartă discuții, se adresează diverse cereri la Ministerul Justiției. Pot să vă spun că la data de 21 martie 2017, UNBR a făcut o adresă către Ministerul Justiției prin care a fost trimis proiectul Protocolului tripartit – între UNBR, Ministerul Justiției și Ministerul Public – și am primit răspuns de la Ministerul Justiției după un an și jumătate, pe 6 septembrie 2018, cu sigla centenarului pe el. În răspuns, Ministerul Justiției nu a fost de acord cu aproape nimic din propunerile UNBR în privința majorării onorariilor, propunând cel mult indexarea, conform indicelui de inflație de 5,05%, în perioada 2015-2018 și încheierea unui protocol tripartit care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019.
Ultima oară când tema a fost adusă în discuție, la ședința Consiliului UNBR din 7-8 decembrie 2018, s-a pus problema încheierii unui nou protocol, care să includă și Ministerul Public și care să reglementeze problema onorariilor pentru apărarea din oficiu într-o manieră mai clară, care să nu mai lase loc de interpretări. S-a ajuns până acolo încât Ministerul Public să refuze la plată onorariile, întrucât serviciile avocațiale ar fi fost prestate la solicitarea organelor de cercetare penală din Poliție, deci obligația de plată nu ar aparține Ministerului Public, ca și când acțiunile poliției nu s-ar desfășura sub supravegherea și directa îndrumare a procurorului.
Situația aceasta nu poate continua, avocații sunt la limita răbdării, și în profesie se vorbește tot mai mult de greve și proteste după modelul avocaților francezi, ceea ce ar reprezinta un alt factor de blocaj judiciar, pe lângă cele despre care am vorbit mai devreme.
Alina Matei: În ultimii ani, UNBR a fost activă, prezentă, atentă, îndreptată cu precădere spre reglementare internă, stabilirea/restabilirea relațiilor instituționale, inter-profesionale. Maeștrii Călin Andrei Zamfirescu și Dan Oancea, referindu-se la tinerii avocați, cu totul diferiți de orice alte generații, ne întorc cu fața spre resursa umană din avocatură: noile generații sunt mai curioase și își pun mai multe întrebări, fiind însă mai puțin interesate de asimilarea cunoștințelor teoretice (Maestrul Călin Andrei Zamfirescu); acești tineri nu au nimic împotrivă să muncească, dar doresc ca după ora 17:00 și la sfârșit de săptămână să se poată dedica altor lucruri care sunt, de asemenea, interesante (Maestrul Dan Oancea). Nu vorbim de tehnologie, roboți sau ființe extraterestre, ci de avocați al căror scop în viață este norma de 8 ore. UNBR are în vedere acest nou tipar de avocat?
Gheorghe Florea: Nu cred că există tipare noi sau vechi de avocați. Un profesionist adevărat își stabilește standarde înalte de performanță, se bucură când apar noi provocări și are calitatea de a putea răspunde acestora, inclusiv prin colaborarea cu profesioniști ai dreptului sau din alte domenii conexe.
Un bun profesionist nu își poate permite să nu asimileze și să nu adâncească mereu studiul teoretic și înțelegerea normelor de drept pe care le invocă în susținerea soluției practice pe care o propune în temeiul unu raționament juridic riguros, bazat pe argumente corecte, puternice și pertinente.
Cât despre terminarea programului de lucru la ora 17.00 și weekend-urile libere de orice griji profesionale, am convingerea că este un deziderat, greu de atins. Asta fără să descurajez aceste năzuințe firești.
Alina Matei: Așa cum anul 2018 a fost marcat de sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire, în care am văzut rolul avocaților, anul 2019 va fi cunoscut în istorie ca fiind legat de preluarea pentru prima jumătate a anului de către România a președinției Consiliului UE. Motto-ul președinției – coeziunea, o valoare comună – va fi suficient pentru ca țesutul destinului să fie făcut și de avocați, după modelul Marii Unirii?
Gheorghe Florea: Nu cred că putem face analogii între președinția Consiliului Uniunii Europene și modelul Marii Uniri, chiar dacă implică noțiunea de ”coeziune”. Sunt evenimente foarte diferite în privința obiectivelor urmărite și contextului istoric.
În măsura în care pe agenda președinției Consiliului UE sunt incluse proiecte privind profesia de avocat, cu siguranță că avocații, inclusiv cei români, vor avea un cuvânt de spus.
Alina Matei: Dacă încheiem interviul fără să vă întreb de alegerile care urmează, o să spună cârcotașii că e servit interviul. Dar eu știu că vă asumați orice întrebare. Deci, alegerile pot aduce surprize?
Gheorghe Florea: Da, orice alegeri pot aduce surprize, mai ales în era pe care o trăim. Până în luna iunie 2019, când vor avea loc alegerile la UNBR, dacă la asta vă referiți, ar putea avea loc tot felul de evenimente, pe care nu le pot anticipa în acest moment.
Alina Matei: Mai înainte de a fi Președinte UNBR, sunteți un avocat foarte puternic, un litigant foarte renumit. Prin Legea nr. 310/2018 Codul de procedură civilă s-a dat peste cap năzdrăvan, felul în care a aterizat va fi discutat la CONFERINȚA VIOREL MIHAI CIOBANU – NCPC RELOADED. Cu titlul de apreciere generală, cum vi se pare Codul de procedură civilă după ultima rostogolire?
Gheorghe Florea: Cu privire la aceste probleme, sunt convins că vor fi date răspunsuri în cadrul Conferinței organizate de Societatea de Științe Juridice, care se va desfășura la 30 ianuarie 2019.
Consider că modificările aduse Codului de procedură civilă nu reprezintă o ”rostogolire” și că, în realitate, Codul nu a fost dat peste cap și răsturnat față de concepția generală a reglementării.
Unele dintre modificări sunt benefice, fiind rezultatul testării, în practică, a soluțiilor legislative inițiale, sau reprezintă corecții ale interpretărilor abuzive a unor prevederi, într-un sens prefigurat de doctrină.
Alina Matei: Am o surpriză pentru dumneavoastră. Doamna prof. univ. dr. Camelia Toader, judecătorul român la CJUE, a răspuns pozitiv rugăminții noastre de a vă provoca răspunsuri, prilej cu care îi mulțumesc încă o dată.
Camelia Toader: Cum apreciați, la 12 ani de la aderare, cooperarea UNBR cu CCBE?
Gheorghe Florea: Aderarea UNBR la Consiliul Barourilor Europene (CCBE), în anul 2007, a fost una benefică, având în vedere transformările profunde prin care trec justiția și profesia de avocat în toate țările europene. Practic, ne-a ținut conectați și ne-a alimentat cu expertiză la toate schimbările profunde care implică profesia de avocat: supravegherea electronică în masă și impactul acesteia asupra secretului profesional, libertatea de exprimare a avocatului, impactul tehnologiei asupra profesiei, apărarea profesiei de avocat.
Rolul CCBE este să ofere oportunități pentru ca uniunile profesionale să colaboreze, să facă schimb de informații, să solicite sprijin sau date și să împărtășească expertiza. Acesta distribuie în mod regulat cele mai bune practici și informații cu partenerii săi internaționali și organizațiile avocaților, în special în ceea ce privește aspectele legate de efectul globalizării profesiei de avocat.
CCBE este un partener de încredere pe care ne putem baza. În mod concret, CCBE a ajutat ți ajută efectiv UNBR și Barourile în combaterea avocaturii clandestine, care a ajuns să fie „exportată„ din România și practicată inclusiv pe teritoriul unor state-membre ale Uniunii Europene, de persoane care nu au titlul profesional de avocat legal dobândit și își arogă, în mod fals, calitatea de avocat, practicând profesia de avocat în mod ilegal, cu încălcarea dreptului național și a dreptului european.
Camelia Toader: Considerați că suplimentarea pregătirii în cadrul INPPA cu dreptul UE ar contribui la diminuarea sau la creșterea numărului de întrebări preliminare către CJUE din partea instanțelor judecătorești din România?
Gheorghe Florea: În cadrul INPPA, modulul de drept al Uniunii Europene este predat încă de la începuturile funcționării INPPA și este unul dintre cele mai solicitate de avocați.
Pregătirea profesională în domeniul dreptului Uniunii Europene poate duce la creșterea numărului de întrebări preliminare din partea instanțelor române, întrucât este vorba de un instrument util care sprijină și orientează decizia instanțelor naționale.
Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii JURIDICE.ro
Gheorghe Florea: La începutul Noului An, vă doresc realizarea speranțelor și proiectelor inițiate!
Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.
Gheorghe Florea: Și eu vă mulțumesc!
