Blog - Ultimele știri

Alina Matei: Mulțumesc, stimate domnule avocat Gheorghe Florea, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE.ro. Deşi pare că ne uităm la un film, în realitate nu este aşa, întrucât intrarea Coronavirusului în vieţile tuturor este cu totul şi cu totul nouă. Ispăşim ceva?

Gheorghe Florea: Nimeni nu a prevăzut pandemia și s-a dovedit că nici nu suntem pregătiți pentru ea. Există vinovați? Greu de identificat. Dar sigur, odată identificați, aceștia trebuie să răspundă pentru răul provocat.

Alina Matei: Faţă de perioada de dinaintea apariției Coronavirusului, ce infirmităţi cunosc şi trăiesc avocaţii astăzi?

Gheorghe Florea: Criza determinată de noul coronavirus a creat veritabile ”bariere mentale”. Cerința imperativă ”stați acasă” a dezvăluit o realitate căreia și avocații trebuie să îi facă față.

S-a dovedit că tradițiile profesiei nu pot fi aruncate total la coșul istoriei, pentru că profesia se poate exercita, cu anumite restricții, și de acasă. Avocații sunt constrânși să își reorganizeze comunicarea cu clienții, cu echipa de lucru, prin reducerea deplasării în spațiul fizic și regăsirea contactelor profesionale în spațiul virtual.

Un ecran în spatele căruia nu poți identifica totdeauna cine este cel care controlează cuprinsul informațiilor afișate, un e-mail, ori un telefon nu pot înlocui comunicarea directă de la persoană la persoană și contactul interuman viu, fără de care un avocat este cu adevărat infirm.

Alina Matei: O să vă rog să vă referiţi un pic şi la rutina avocatului cu roba pe o mînă şi servieta în cealaltă mână, valabil în cazul avocaţilor de litigiii, sau a celui cu respectabil costum, gata de consultanţă, rutină care avea un rost adânc, care acum ia-o de unde nu-i…

Gheorghe Florea: Relația client-avocat se bazează pe încredere. Dialogul viu, de la suflet la suflet, este combustibilul care alimentează energia avocatului care asistă sau reprezintă un client în fața instanței. În profesia de avocat, pentru activitățile desfășurate în instanță, rutina și repetabilitatea serviciului profesional sunt excluse. Plusvaloarea adusă de avocat în interpretarea și aplicarea legii poartă, totdeauna, o amprentă personală. În astfel de activități, avocatul nu se plictisește, dar consumă foarte mult timp așteptând strigarea cauzei, pronunțarea soluției, comunicarea hotărârii etc. În vremuri de criză, prețul absenței satisfacțiilor profesionale ale avocatului implicat în activități în fața instanței este ”piperat”. Activitatea de consultanță poate suplini doar în parte absența implicării în judecata propriu-zisă. Standardizarea, folosirea modelelor, a proiectelor de acte, a contractelor tipizate întrețin parcursul profesional și pot fi o soluție.

Alina Matei: Şi dacă a fost o primă lună de stare de urgenţă cu avocaţi care au stat acasă, a început o a doua lună de orizontalitate a avocaţilor. Înainte de a se uita spre alţii şi a face reproşuri, ce reproşuri îşi pot face avocaţii şi cum pot trece la fapte? Că nu au încă semnătură electronica sau…?

Gheorghe Florea: Prin dispoziții normative cu caracter excepțional și temporar activitatea de judecată a fost substanțial restrânsă, din rațiuni ce țin de protecția sănătății participanților la activitățile de judecată. Decretul nr. 240 din 14 aprilie 2020 prin care s-a prelungit starea de urgență a modificat parțial situația. Am în vedere prevederile art. 61 și art. 63 alin. (6) din Anexa nr. 1 la Decret, care permit reluarea sau desfășurarea unor activități judiciare și, implicit, concursul părților și al avocaților, potrivit regulilor procedurii civile.

Dacă avocații ar fi reușit să mențină reglementările prin care Codul de procedură civilă, în forma sa inițială, prevedea cercetarea procesului în camera de consiliu, alta era situația cu privire la desfășurarea activităților judiciare pe perioada stării de urgență. Reproșul vizează modificarea Codului de procedură civilă prin Legea nr. 310/2018, prin care, sub argumentul nerespectării consecvente a principiului publicității judecății, s-a reușit eliminarea acestei proceduri care ar fi implicat activități realizate prin comunicare digitală sub forma videoconferinței, fără a fi nevoie de dezbateri ample privind ”modernizarea procedurii”. Reproșurile pot viza și insuficienta coeziune a corpului profesional în realizarea unor deziderate privind digitalizarea justiției: extinderea dosarului electronic, comunicarea electronică a actelor de procedură, extinderea ROLLI inclusiv cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție etc. Orientarea spre alte interese pe termen scurt a estompat efortul comun pentru ca judecătorii să fie efectiv sprijiniți în implementarea prioritară a acestor obiective ale digitalizării. Sigur, și aplicarea semnăturii electronice pe actele de procedură comunicate online de către părți către instanță este un aspect ce merită discutat. Însă, regulile de judecată sunt stabilite pentru părți, iar apărarea prin avocat nu este obligatorie. O astfel de soluție, adoptată parțial de Codul de procedură civilă, în forma inițială, a fost refuzată și nesusținută de toți cei care, în prezent, militează pentru deblocarea justiției.

Alina Matei: În vederea susţinerii avocaţilor, au fost luat măsuri de organele profesiei, barouri şi, recent, de stat. În opinia dumneavoastră, cât de mult îi ajută pe avocaţi pentru a nu se întâmpla ca, pe măsură ce trece timpul, avocaţii să îşi aducă aminte tot mai des ce măsuri s-au luat, iar organele profesiei să uite cu timpul, date fiind provocările profesiei?

Gheorghe Florea: Măsurile de protecție socio-economică și de sprijin a formelor de exercitare a profesiei și a avocaților pe perioada crizei reprezintă măsuri adoptate pentru toate profesiile juridice și pentru toți ”profesioniștii”. Că a fost necesară modificarea legislației pentru ca avocații să fie nominalizați expres, distinct, de ”alți profesioniști”, în calitate de beneficiari ai unei indemnizații de sprijin asemănător avocaților din alte state europene lovite de criză, este o altă problemă. Nu cred că este cazul ca avocații să țină minte faptul că organele profesiei și-au făcut datoria. Acesta este rostul lor. Alte provocări în perioada crizei sanitare și a posibilei crize economice ce vor urma după încetarea stării de urgență vor interveni cu certitudine. Când ești pus la încercare se vede cine ești cu adevărat.

A fost și este greu! Fără îndoială.

Fără proceduri oficiale, fără ghiduri avizate, trebuie să ne bazăm pe credința în respectarea și întărirea principiilor și constantelor profesiei. Este nevoie de implicare, colaborare și curaj pentru a alege soluții. Soluțiile   trebuie încercate, ajustate, încercate din nou și tot așa în fiecare zi, până când se poate transforma în realitate un plan care să ne țină împreună,  într-un moment în care cel mai important lucru este să ne distanțăm unii de ceilalți.

Alina Matei: Este vreo măsură care nu s-a luat încă, dar care ar fi posibilă în cazul avocaţilor?

Gheorghe Florea: Pentru situația avocaților aflați în zonele aflate sub carantină este posibil, dacă va fi nevoie, să se ia măsuri speciale. Și pentru stagiarii înscriși în profesie după 1 ianuarie 2020 măsurile luate până în prezent nu sunt acoperitoare. Va fi nevoie să căutăm și să găsim soluții.

Alina Matei: Sunteţi la curent cu proiectul pilot al Tribunalului Bucureşti privind soluţionarea cauzelor prin videoconferinţă. Cum schimbă relaţia avocat-judecător judecata online?

Gheorghe Florea: Nu este nicio bucurie să stai în fața unui ecran de calculator și să vorbești la microfonul acestuia. Mai ales în condițiile în care art. 46 din Legea nr. 51/1995 interzice purtarea robei în afara instanțelor judecătorești. Totodată, este posibil să ”reciți”, fără a fi acuzat că citești.

Chiar în primele zile de după instituirea stării de urgență, specialiștii în procedura civilă au adus în prim-plan nevoia desfășurării ședințelor de judecată în sistem videoconferință ca o ”modalitate de deblocare a justiției”. Nu s-a acreditat pe față că ar exista un proiect potrivit căruia judecata cauzelor în sistem videoconferință să se poată extinde după încetarea stării de urgență. Aceasta, în condițiile în care, în perioada premergătoare declarării stării de urgență, numeroși avocați și chiar Consiliile unor barouri au cerut suspendarea activităților de judecată, din rațiuni ce țin de securitatea sanitară imposibil de asigurat în activități ce impun prezența mai multor persoane. Nu cunosc dacă avocații au solicitat reluarea judecăților în condițiile prevăzute de legile în vigoare. Cunosc grupuri de avocați preocupate de desfășurarea judecății în sistem videoconferință, deși regulile privind procedura de judecată țin de domeniul legii, potrivit Constituției.

Una este situația actelor de procedură reglementate expres de Codul de procedură penală și alta este situația desfășurării judecății în sistem videoconferință, în lipsa unor reglementări legale exprese. Împrejurarea că Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat la folosirea comunicării digitale în sistem video la dezlegarea unor chestiuni de drept prin aplicarea regulilor speciale prevăzute de Codul de procedură civilă în vigoare, ori modelul arbitrajului desfășurat în sistem de videoconferință nu permit extinderea acestor ipoteze dincolo de regulile judecății prevăzute de lege.

Nu înseamnă că nu urmăresc cu interes eforturile lăudabile făcute pentru identificarea soluțiilor care permit comunicarea digitală în îndeplinirea unor acte de procedură (comunicarea electronică a citațiilor, comunicarea electronică a hotărârilor judecătorești, dosarul electronic etc.). Oricum, desfășurarea judecății statale în temeiul unui acord de voință al părților reprezintă o soluție ce merită a fi dezbătută pentru a convinge, ori pentru a determina soluții legale.

Avocatul preferă judecata desfășurată în fața judecătorului și nu în fața ecranului. ”Ecranarea” judecății nu poate fi acceptată cu ușurință. Fără comunicarea directă și fără dreptul de a privi în ochi pe cel care te judecă, judecata omenească și omenoasă nu există. Ecranul nu transmite emoții și nu este apt să permită convingerea unui judecător.

Subiectul impune o confruntare a ideilor specialiștilor, deoarece constantele procedurii civile și armele profesiei de avocat exercitate sub forma pledoariei orale nu pot fi sacrificate neapărat, de dragul digitalizării.

Respectarea garanțiilor dreptului de apărare în activitatea de judecată a proceselor civile în sistem videoconferință se impune să fie riguros analizată.

Alina Matei: Scoatem un oftat că nu doar în Bucureşti sunt avocaţi şi că adevărul în faţa digitalizării este că nu are nevoie de nicio tălmăcire?

Gheorghe Florea: Sunt numeroși avocații din alte barouri care susțin misiunea digitalizării și a desfășurării judecății sub forma videoconferinței, iar organe ale profesiei s-au și pronunțat public în sensul promovării proiectului privind extinderea judecății prin videoconferință.

Rămâne să fie auzite și argumentele pro și contra ale avocaților care desfășoară, în majoritate, activități profesionale în fața instanțelor judecătorești.

Catedrele de procedură civilă ale Facultăților de drept nu și-au exprimat opinia științifică, argumentată în raport de legislația în vigoare.

Există și imperativul analizării cu seriozitate și discernământ a riscurilor unei judecăți prin videoconferință, raportat la principiul contradictorialității, al oralității și publicității procesului civil și la nevoia asigurării garanțiiilor dreptului la apărare.

Alina Matei: Credeţi că a fost dat startul spre judecata online, iar judecata în faţa instanţei ar deveni o cameră din trecut pe care nu am mai avea vreme nici măcar să o aerisim?

Gheorghe Florea: În raport de reglementările în vigoare, Codul de procedură penală permite desfășurarea unor acte procesuale prin sistemul de videoconferințe.

Dacă vorbim de un ”start” pentru orice fel de proces, răspunsurile îl dau Directivele europene care configurează folosirea comunicării în formă digitalizată în proceduri transfrontaliere, pentru efectuarea unor acte procesuale ce vizează exclusiv cauzele penale.

Alina Matei: Perioada aceasta a fost foarte bogată în legislaţie nu cu totul limpede. Ar putea fi un beneficiu major pentru avocaţi, cel puţin din perspectiva dreptului contravenţional?

Gheorghe Florea: După încetarea stării de urgență, litigii ce vizează aplicarea legislației adoptate în această perioadă, precum și litigii care derivă din relațiile contractuale vor fi numeroase. Și problematica acestora este deja configurată în mod particular. Jurisprudența va fi chemată să răspundă interpretării și aplicării corecte a legii în situații excepționale și în circumstanțe variate. Va fi de lucru pentru avocați în condițiile permise de situația economică a justițiabililor.

Alina Matei: Şi pentru că suntem trecători pe lumea asta, ce s-ar putea învăţa din criza Coronavirusului?

Gheorghe Florea: Omul poate învăța multe dintr-o nenorocire, dacă are deschidere sufletească și mentală. Istoria ne arată că omul poate repeta la nesfârșit experiențe dureroase, fără să își schimbe modul de a gândi și de a trăi. Cel puțin să învățăm să respectăm mai mult sănătatea noastră și a celor din jur și să ne bucurăm de familie.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J.

Gheorghe Florea: Avem nevoie de o comunitate profesională în care schimbul de idei fundamentat pe argumente juridice să ne fie folositor.

Alina Matei: Mulţumesc pentru că aţi stat de vorbă cu mine.

Gheorghe Florea: Mulțumesc și eu și vă doresc sănătate și succes în activitate.