Blog - Ultimele știri

Alina MateiMulțumesc, stimată doamnă avocat Sonia Florea, pentru că ați acceptat să acordați un interviu pentru cititorii JURIDICE.ro. Dacă vă uitați cu interes în urmă, alegând să studiați Dreptul ați ales bine? Și a doua oară, dacă ar mai fi, tot așa ați decide?

Sonia Florea: Am ales să urmez cursurile Facultății de Drept datorită structurii personalității mele. Am înnăscute simțul dreptății, respectul pentru fiecare persoană în parte, bunul simț și, nu în ultimul rând, buna credință.

Ambii părinți sunt avocați și au profesat numai ca avocați după ce au absolvit Facultatea de Drept a Universității din București. M-am format așadar într-o familie în care discuțiile pe probleme de drept ridicate în diferite spețe erau la ordinea zilei.

Limbajul juridic mi-a fost familiar înainte de anul I de facultate, astfel că, spre deosebire de alți colegi, nu m-am confruntat cu problema înțelegerii și asimilării noțiunilor tehnico-juridice. În plus, am știut să aleg esențialul dintr-un curs predat, ceea ce mi-a folosit pentru asimilarea mai ușoară a materiei studiate.

Aș face aceeași alegere dacă s-ar pune problema, inclusiv cu privire la opțiunea de a studia concomitent în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și în cadrul Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene.

Alina Matei: Și avocatura a fost firească? Cu ce gânduri în suflet ați început ca avocat? Să vă specializați, să fiți mai bună decât părinții dumneavoastră, să scrieți cărți? Sau fiecare a venit pe parcurs, s-a așezat la locul și, mai ales, timpul potrivit, conștientă fiind că anumite procese durează?

Sonia Florea: Da, opțiunea de a profesa ca avocat a fost și este una firească.

Numai profesia de avocat îți dă deplina libertate de a alege o anumită specializare într-o ramură de drept, dosarul de care te poți ocupa, clientul, timpul și locul desfășurării activității profesionale, libertatea de a opta pentru exercitarea profesiei în litigii sau în avocatura de consultanță juridică în afaceri.

În profesia de avocat poți să ai libertate de conștiință deplină și să ai un crez profesional propriu, bazat pe respectul față de lege și responsabilitatea față de omul care îți solicită asistență juridică.

Ca avocat, am avut marea șansă de a lucra de la bun început în dosare extrem de dificile, care ridicau probleme de drept substanțial și procesual complexe și variate.

Dosarele la care am lucrat au mize mari, inclusiv din perspectiva dificultății interpretării legii și a impactului soluției juridice asupra jurisprudenței în domeniu.

Problemele de drept cu care m-am confruntat mi-au demonstrat că interdisciplinaritatea, impusă de realitatea vieții, este cheia înțelegerii și rezolvării conflictelor între drepturi și interese.

La solicitarea altor profesioniști ai dreptului, în principal avocați, consilieri juridici, profesori universitari, am elaborat și am susținut studii în cadrul unor conferințe juridice naționale și internaționale pe teme de drept procesual civil și de drept al proprietății intelectuale. Particip în calitate de speaker la Simpozionul organizat anual de Agenția de proprietate industrială Rominvent, ‘‘Contrafacerea și pirateria în domeniul proprietăţii intelectuale’’.

Am prezentat lucrări în limba engleză în cadrul conferințelor internaționale organizate la București, pe teme de drept procesual civil și dreptul proprietății intelectuale (în cadrul Congresului organizat de Asociația Internațională a Tinerilor Avocați, Uniunea Internațională a Avocaților, Baroul German și Baroul București și în cadrul Forumului legal balcanic), precum și în materia dreptului concurenței (în cadrul Congresului Uniunii Internaționale a Avocaților).

O parte din aceste studii au fost publicate în reviste de specialitate. Îmi amintesc cu plăcere de primul articol publicat pe JURIDICE.ro, intitulat ‘‘Parallel/Grey imports v. Exhaustion’’, în zilele de început al proiectului JURIDICE.ro, care a tot crescut de atunci, fapt pentru care îl felicit pe domnul avocat, profesor Andrei Săvescu și pe toți cei cu care colaborează.

În timp, pe parcursul a mai bine de 5 ani de zile, am adunat mai multe astfel de studii, astfel că am decis să fac pasul următor și să le reunesc pe toate într-o lucrare unitară și coerentă.

În consecință, am urmat studiile doctorale la Facultatea de Drept a Universității din București, la materia drept procesual civil, îndrumătorul științific fiind iubitul și regretatul Profesor dr. Viorel-Mihai Ciobanu, care mi-a lăsat deplină libertate de cercetare inter- și pluridisciplinară în două materii de drept: dreptul procesual civil și dreptul proprietății intelectuale.

Cercetarea s-a finalizat prin teza susținută în fața unei Comisii de doctorat în cadrul căreia au fost referenți prof. univ. dr. Lucian Mihai (Universitatea București), prof. univ. dr. Gabriel Boroi (Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București), prof. univ. dr. Viorel Roș (Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București), președintele fiind domnul Decan al Facultății de Drept, Universitatea București, conf. univ. dr. Flavius A. Baias.

Comisia de doctorat a decis acordarea titlului de doctor în drept, cu calificativul excelent (summa cum laude).

La sfatul domnului profesor univ. dr. Marian Nicolae, am decis să public teza de doctorat, sub titlul ”Proceduri civile în materia drepturilor de proprietate intelectuală. Dobândirea, apărarea şi stingerea drepturilor de proprietate intelectuală”, la Editura Universul Juridic.

Monografia a primit cele mai râvnite premii acordate de comunitatea științifică a profesioniștilor în drept, respectiv: premiul științific ”MIHAIL ELIESCU”, acordat de Uniunea Juriştilor din România, Societatea ”Titu Maiorescu”, revistele ”Dreptul” şi ”Palatul de Justiţie” pentru anul 2013 și premiul ”HENRI CAPITANT”, pentru cea mai bună teză sau monografie juridică a anului 2013 pe teme de drept privat, premiu acordat de către Revista română de drept privat, în colaborare cu Asociația Henri Capitant – România şi Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România.

Sunt foarte bucuroasă de împlinirile mele de până acum și sunt convinsă că exercitarea profesiei de avocat neracordată permanent la evoluția normelor legale și la activitatea de cercetare științifică sau, cel puțin, la studiul aprofundat al legii și la dezbateri profesionale despovărate de interese pecuniare și de orgolii personale, nu poate duce decât la plafonare și la pierderea interesului și a respectului pentru problemele de drept și pentru lege în general.

Alina Matei: Studiile efectuate la Londra, Geneva sau Teramo ce impresie v-au lăsat? E alta paradigma în care se studiază?

Sonia Florea: Se studiază în altă paradigmă și la București, în cadrul Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene, care este o reușită a colaborării dintre Facultatea de Drept a Universității din București și universități franceze.

Studenții Colegiului beneficiază nu numai de cursuri de metodologie juridică, dar și de exerciții continue pe parcursul seminarelor și de examene care le permit, în principal: să învețe să identifice problemele de drept, să își dezvolte gândirea critică, să își exprime punctul lor personal de vedere într-un mod coerent și structurat, să își permită să afirme numai ceea ce pot susține cu argumente legale, jurisprudențiale și doctrinale.

Finalitatea acestui model de învățământ superior juridic este formarea gândirii și dezvoltarea raționamentului juridic, a abilităților de analiză, sinteză, argumentare, redactare a opiniilor și lucrărilor juridice, documentare etc.

Metoda de învățământ practicată în cadrul Colegiului Juridic Franco-Român de Studii Europene am regăsit-o și în cadrul facultăților (colegiilor) de drept din cadrul University of London, precum și la Facultatea de drept din cadrul Universității din Teramo, Italia.

La Geneva cursurile urmate nu au fost organizate de o Universitate, ci de către Academia Organizației Mondiale pentru Protecția Proprietății Intelectuale (OMPI), după aceleași reguli care încurajează formarea și exprimarea liberă a gândirii juridice proprii.

Alina Matei: Profesorul Viorel Mihai Ciobanu v-a fost conducător de doctorat, cu tema ”Cereri și acțiuni în materia drepturilor de proprietate intelectuală”. Doctoratul ar trebui să fie o dovadă vie de onestitate și competență. Ce a însemnat pentru dumneavoastră acea perioadă? Și vreau să vă rog să ne spuneți de ce credeți că există atâtea plagiate în tezele de doctorat? Îndrumătorul de doctorat n-ar trebui să fie un fel de ‚‚făgăduială’’ că lucrurile vor fi curate și nu necurate?

Sonia Florea: Teza de doctorat a avut titlul ”Cereri și acțiuni în materia drepturilor de proprietate intelectuală”. Teza a fost publicată la Editura Universul Juridic sub titlul ”Proceduri civile în materia drepturilor de proprietate intelectuală. Dobândirea, apărarea şi stingerea drepturilor de proprietate intelectuală”.

Am elaborat teza de doctorat cu toată seriozitatea și nu am considerat-o formalitate. Am valorificat toate cunoștințele juridice dobândite pe parcursul anilor de studii din țară și din străinătate, precum și din practică. Teza de doctorat este întemeiată pe argumente legale, jurisprudențiale și doctrinale.

Sunt recunoscătoare Institutului Max Planck pentru Inovare și Concurență din München (denumirea actuală) pentru că mi-a permis un stagiu de trei luni pentru cercetare în domeniu, ceea ce mi-a facilitat redactarea și finalizarea tezei de doctorat. Fără acest stagiu de documentare, nu aș fi putut să îmi ating scopul pentru care m-am înscris la studiile doctorale: efectuarea unui studiu inter- și pluridisciplinar aprofundat, în raport de stadiului cunoștințelor juridice actuale în domeniul cercetat, al reglementărilor legale și al practicii jurisprudențiale în Statele-Membre ale Uniunii Europene.

Îmi solicitați să vă spun de ce sunt atât de multe teze de doctorat plagiate sau suspecte de plagiat în România.

Eu nu am calitatea de cadru didactic, pentru a putea explica din interiorul sistemului de învățământ superior juridic românesc cauzele situației puse în discuție.

Sunt oameni mult mai competenți pentru a formula opinii bine argumentate, în cunoștință de cauză. Sunt deja bine cunoscute celor interesați de situația învățământului românesc: cartea scrisă de Mihai Maci, ‚‚Anatomia unei imposturi. O școală incapabilă să învețe’’, Editura Trei, București, 2016, cărțile publicate de academicianul și profesorul universitar Solomon Marcus, la Editura Spandugino, în special ‘‘Zece nevoi umane’’, ‘‘Nevoia de oameni’’ și volumele ‘‘Răni deschise’’, precum și cursurile și repetatele intervenții publice ale profesorului Florian Colceag.

Eu pot numai să constat nerespectarea și disprețuirea dispozițiilor legale în vigoare.

Alina Matei: Care sunt pentru dumneavoastră mai interesante, din perspectiva protecției: brevetele, mărcile, muzica, secretele comerciale, sau…?

Sonia Florea: Toate. Îmi imposibil să ierarhizez. Fiecare dintre obiectele dreptului de proprietate intelectuală necesită un regim juridic special.

Alina Matei: Cum ați caracteriza drepturile de proprietate intelectuală, cu umor?

 Sonia Florea: Cu umor, cel mai bine le-a caracterizat domnul profesor Bogdan Dumitrache: ‚‚și proprietate, și intelectuală’’ ?

Da, în afară de ceea ce a creat Dumnezeu și regăsim ca atare în natură, toate bunurile corporale (o carte), care incorporează bunurile necorporale, protejate prin drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor), au fost cândva gânduri, idei, care mai apoi au fost dezvoltate până la materializarea lor.

Alina Matei: De ce nu mai sunteți formator la INPPA? Vă gândiți să reveniți?

Sonia Florea: Activitate depusă pentru elaborarea tezei de doctorat a impus retragerea temporară în spațiul bibliotecii, iar activitatea profesională de avocat s-a diversificat și s-a amplificat. Nu exclud reluarea activităților de lector în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.

Alina Matei: Cum a fost prima oară ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional? Cu cine ați fost în complet?

Sonia Florea: A fost o experiență profesională nouă, care mă atrage.

Am avut șansa ca supraarbitru să fie doamna profesoară Brândușa Ștefănescu, o profesionistă autentică, cu o bogată și valoroasă experiență ca arbitru și judecător.

Alina Matei: Cum e Președintele UNBR ca tată? Ați fost răsfățată, v-a făcut voile sau, dimpotrivă, v-a încurajat să învățați diversitatea, a pus limite?

Sonia Florea: Tatăl meu este avocat în Baroul București încă de la terminarea Facultății de Drept, Universitatea din București, în anul 1978. Maestrul său a fost avocatul Victor Anagnoste, o personalitate marcantă a avocaturii românești și europene.

Nu funcția temporară de președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România l-a făcut cunoscut și respectat pe tatăl meu. Știu că tatăl meu, de care sunt mândră, este un avocat cu o reală vocație și dragoste pentru profesia pe care a ales-o la sfatul regretatului Profesor Gheorghe Beleiu, unul din mentorii săi spirituali.

Nu am crescut și nu m-am format alături de Președintele UNBR, ci alături de un tată și o mamă pentru care îi mulțumesc lui Dumnezeu în fiecare zi.

Alina Matei: Ce planuri aveți? Ce intenționați?

Sonia Florea: Intenționez să mă bucur de fiecare zi din viață și de tot ceea ce aduce ea, de fiecare om întâlnit și să împlinesc în continuare ceea ce are rost pentru mine și pentru cei pentru care pot să fac un bine.

Alina Matei: Și pentru că bate vânt de vacanță, care a fost cea mai frumoasă vacanță?

Sonia Florea: Vacanța cea mai frumoasă a fost cea din anul 2002, petrecută la Geneva, la cursurile de vară ale Academiei Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, când m-am împrietenit cu cursanți din India, din Insulele Maldive, din Burundi și Malawi, din Brazilia, din Egipt, din China etc. și am realizat că avem atât de multe în comun, în ciuda condițiilor de viață atât de diferite: aceleași gânduri, aceleași trăiri și emoții, aceleași idealuri.

Am înțeles că ceea ce ne unește este mult mai autentic și mai puternic decât aparentele diferențe.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii JURIDICE.ro.

Sonia Florea: Cititorilor Juridice.ro le trasmit sfatul dat de domnul profesor Gheorghe Beleiu tatălui meu, proaspăt avocat repartizat în Baroul București: pentru profesia de avocat, în afară de o educație juridică solidă, ai nevoie de un pix, o foaie de hârtie, o mașină de scris și multă, multă muncă și răbdare.

Pentru adevărul esențial și simplu pe care îl cuprinde, sfatul profesorului Beleiu este valabil și în ziua de azi.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine.

Sonia Florea: Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes în continuare, în toate proiectele dumneavoastră!